Flexibilitatea muncii a devenit un aspect esențial pentru companii, autorități și angajați în contextul economic actual. Totuși, există adesea discrepanțe între nevoile reale ale pieței muncii și cadrul legislativ, care pot încetini adaptarea și dezvoltarea sectorului. La cea de-a doua ediție a Conferinței AFSRU, HR Insights Forum, reprezentanți din mediul de afaceri, autorități și agenții de muncă temporară au discutat provocările și oportunitățile legate de flexibilitatea muncii în România. Printre participanți s-au numărat Carmen Petcu de la De’Longhi, Georgiana Canache de la ManpowerGroup România, Cristi Seidler, membru al Comisiei de muncă și protecție socială din Camera Deputaților, Florin Spătaru, Consilier de Stat la Cancelaria Prim-Ministrului, și Adelina Dabu, Head of Public Affairs la Confederația Patronală Concordia.
Nevoile Pieței: Flexibilitate și Integrare
Carmen Petcu, general manager De’Longhi, a subliniat importanța flexibilității în adaptarea la nevoile de business sezoniere și la creșterea rapidă a comenzilor. Pentru De’Longhi, flexibilitatea înseamnă mai mult decât simpla ajustare a programului de muncă — este un principiu de afaceri care include și respectarea standardelor de calitate și integrarea completă a angajaților temporari în echipele existente.
„Pentru noi, flexibilitatea nu înseamnă un rabat de la procedurile de muncă sau de la nivelul de calitate. Pentru noi, muncă flexibilă nu înseamnă că vom face niște insulițe în care aducem angajații unei agenții externe care să lucreze pentru noi și care să aibă ritmul, nivelul lor și să facă doar operațiuni foarte simple,” a explicat Carmen Petcu.
Aceasta a mai adăugat că integrarea angajaților temporari ca parte a echipei stabile a fost esențială pentru succesul lor, contrazicând ideea că munca temporară este doar o soluție de avarie pentru sarcini simple sau ocazionale.
Perspectiva Agențiilor de Muncă Temporară
Georgiana Canache, Group General Counsel ManpowerGroup România, a subliniat că deși există o cerere mare pentru flexibilitate, cadrul legislativ nu este mereu în pas cu realitatea pieței muncii. Un exemplu clar este dificultatea în reglementarea muncii temporare și integrarea acesteia în schema generală de angajare.
„Ne dorim ca salariații temporari să nu fie văzuți ca niște sateliți în jurul pământului, ci încorporați în întregul ecosistem,” a subliniat Georgiana Canache.
În opinia ei, flexibilitatea muncii nu înseamnă doar adaptare la volumul de muncă, ci și un cadru legislativ care să faciliteze această adaptare, fără a limita drepturile angajaților. Din păcate, există în continuare lacune în reglementările existente, care nu permit agențiilor de muncă temporară să ofere aceleași oportunități angajaților temporari ca celor permanenți.
„În ultimii ani, au fost acte normative din aplicabile, preponderent caracter fiscal, aplicabile, care din păcate nu au acoperit și munca temporară… Am fost puși în situația în care salariații permanenți sau cei care au contracte individuale de muncă au beneficiat de anumite facilități fiscale, iar cei temporari nu.”
Inițiative Guvernamentale și Viitorul Flexibilității
Tania Grigore, director general în cadrul Ministerului Muncii, a răspuns acestor provocări explicând că autoritățile lucrează la îmbunătățirea și flexibilizarea legislației în domeniul muncii temporare. Un pas important în această direcție este modificarea Hotărârii 1256/2011, care reglementează autorizarea și funcționarea agențiilor de muncă temporară.
„Actul este pe final, el are o mulțime de măsuri de flexibilizare și, în primul rând, aș dori să spun că prima ar fi aceea de a permite autorizarea și în mod electronic, prin utilizarea platformei pe care noi o avem și care se regăsește pe site-ul ministerului, pentru a reduce astfel birocrația,” a explicat Tania Grigore.
Aceasta a adăugat că prin aceste măsuri se urmărește nu doar reducerea birocrației, ci și asigurarea unei mai bune protecții pentru angajații temporari, garantând astfel că aceștia beneficiază de aceleași drepturi și oportunități ca și angajații permanenți.
Viziunea Guvernului: Necesitatea unei Strategii Integrate
Florin Spătaru, Consilier de Stat la Cancelaria Prim-Ministrului României, a evidențiat că flexibilitatea economică și industrială trebuie să fie parte integrantă a unei strategii mai ample de dezvoltare națională, subliniind importanța unei colaborări strânse între guvern și mediul de afaceri.
„Dezvoltarea economică la nivel european și în România nu poate să elimine componenta verde. Din acest document programatic, care ar trebui să fie gata până la jumătatea anului 2025, vom desprinde câteva elemente esențiale. Trei direcții strategice de dezvoltare ținând cont de avantajele competitive, sursele de finanțare și instrumentele cu care asigurăm aceste surse,” a declarat Florin Spătaru.
El a subliniat că un cadru legislativ stabil și predictibil este esențial pentru a atrage și a menține investițiile și pentru a permite companiilor să își adapteze operațiunile într-un mod flexibil și sustenabil.
Provocările Cadrului Legislativ: Perspectivele Patronatelor
Adelina Dabu, Head of Public Affairs la Confederația Patronală Concordia, a subliniat că mediul de afaceri are nevoie de un cadru legislativ mai predictibil și mai stabil, care să permită planificarea pe termen lung și ajustarea rapidă la nevoile economiei.
„Chiar dacă acesta a fost punctul de referință, proiectele de lege într-o stare destul de avansată și situația economică, contextul economic, adecvarea de care vorbim când ne uităm la salariul minim, conform acestui proiect care transpune directiva, vorbește de un interval de adecvare între 47% și 52% raportat la salariul brut. Am ales o formulă în care să mergem către partea inferioară anul acesta,” a explicat Adelina Dabu.
Aceasta a mai adăugat că nevoia de predictibilitate este una constantă pentru mediul de afaceri, și că orice modificare legislativă ar trebui să fie însoțită de consultări și cooperare strânsă cu partenerii sociali.
Viteza Schimbărilor și Rolul Mediului de Afaceri
Cristi Seidler a subliniat că piața muncii se schimbă rapid, iar legislația rămâne adesea în urmă. Acesta a explicat că, deși autoritățile lucrează la ajustări legislative, schimbările dese și încetinite de procesele administrative reprezintă o provocare constantă pentru mediul de afaceri.
„Am învățat în recrutare că cel mai bun indicator al comportamentului viitor este comportamentul de dinainte. Din perspectiva aceasta, mă aștept la o creștere a numărului de extracomunitari de care o să avem nevoie,” a declarat Cristi Seidler, făcând referire la provocările demografice și la tendințele de migrație a forței de muncă.
Acesta a sugerat că pentru a depăși provocările legate de flexibilitatea forței de muncă, este necesară o cooperare mai strânsă între mediul de afaceri și autorități, astfel încât legislația să fie ajustată într-un mod mai agil și eficient.
Concluzie
Flexibilitatea muncii este esențială pentru creșterea economică și adaptarea rapidă la schimbările pieței. Totuși, pentru ca aceasta să funcționeze eficient, este nevoie de un cadru legislativ care să susțină adaptarea fără a îngrădi drepturile angajaților. Participanții la panelul de discuții au subliniat nevoia de colaborare între sectorul privat și autorități pentru a asigura o reglementare adecvată și actualizată.
Această colaborare este esențială pentru a construi un mediu de muncă flexibil, care să ofere siguranță angajaților și să sprijine, în același timp, competitivitatea companiilor. Reformele legislative propuse, împreună cu inițiativele de integrare și protecție a angajaților temporari, marchează un pas important spre modernizarea pieței muncii din România. Pe termen lung, un cadru de lucru flexibil și incluziv poate deveni un factor decisiv în atragerea investițiilor și în susținerea unui echilibru durabil între nevoile angajatorilor și drepturile angajaților, contribuind astfel la o economie mai robustă și adaptabilă.
