Situația din Ucraina a generat un val de migrație către România și celelalte țări europene. Dificultățile cu care cetățenii ucraineni s-au confruntat nu se vor spulbera odată cu intrarea pe teritoriul României, iar aceștia vor fi nevoiți în scurt timp să își găsească un job pentru se putea întreține.

Articolul de față își propune să aducă mai multă claritate în demersurile pe care un angajator trebuie să le facă pentru a încadra cetățeni ucraineni în prezent.

Evenimentele fără precedent au nevoie însă de măsuri extraordinare. În data de 8 martie 2022 a fost publicată OUG 20/2022 care vizează modificarea și completarea unor acte normative, precum și stabilirea unor măsuri de sprijin și asistență umanitară, și se referă, în special, la situația cetățenilor ucraineni.

CUPRINS

Care este documentul care reglementează condițiile de angajare ale cetățenilor ucraineni (cetățeni non-UE)

Actul normativ care reglementează condițiile de angajare a cetățenilor ucraineni (cetățeni non-UE) în România este OG 25/2014, privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Care sunt etapele pe care un angajator trebuie să le parcurgă pentru angajarea unui cetățean Non-UE in general

• Obținerea de către angajator a avizului de angajare

În mod normal pentru cetățenii non-UE în general este necesară obținerea de către angajator a unui aviz de angajare în relația cu Oficiul Român pentru Imigrări competent, documentația și formalitățile prevăzute de OG 25/2014 pentru acest aviz fiind destul de complexe, fiind nevoie de îndeplinirea condițiilor si cerințelor prevăzute de Ordonanța. Totodată, la momentul cererii trebuie avut în vedere si contingentul maxim de lucrători non-EU nou admiși anual pe piața forței de muncă din România, aprobat anual prin Hotărâre de Guvern și care în 2022 este de 100.000 de persoane.

• Obținerea vizei de lungă ședere în scopuri de muncă în România

Ulterior, pe baza avizului de angajare și a altui dosar cu documente, cetățenii non-UE ar trebui să își obțină de la misiunile diplomatice ale României din țara lor sau din alte state (ambasade/consulate) viza de lungă ședere în scopuri de muncă în România (90 de zile cu multiple intrări si ieșiri). Actul normativ care reglementează obținerea vizei de lungă ședere în scopuri de muncă este Ordonanță de Urgență 194/2002 privind regimul străinilor în România. Desigur, pentru eliberarea vizei de lunga ședere cetățenii Non-UE trebuie sa îndeplinească mai multe cerințe si condiții specifice, astfel cum sunt enumerate de actul normativ.

• Încheierea contractului de muncă

După obținerea vizei de lungă ședere în scopuri de muncă și pe baza ei, cetățenii non-UE ar trebui să vină în România și să încheie contractul de muncă cu angajatorul român, potrivit avizului de angajare, în prealabil obținut de acesta.

• Obținerea permisului de ședere în scopuri de muncă

În baza contractului de muncă și a altui dosar complex cetățenii non-UE ar trebui să obțină de la Oficiul Roman pentru Imigrări competent (formațiunile teritoriale ale IGi in raza cărora cetățenii non-UE urmează să lucreze) permisul de ședere în scopuri de muncă (prima prelungire a dreptului de ședere și de muncă acordat prin viză), potrivit procedurii prevăzute de OG 25/2014. În permis se înscrie și codul personal/ NIF-ul necesar angajatorilor români pentru plata taxelor legale (impozite și contributii) ale salariatului în România.

Cum este situația cetățenilor ucraineni diferită

 Legat de situația speciala a cetățenilor ucraineni este de notat faptul că în cazul acestora angajatorul nu este obligat să obțină avizul prealabil de angajare de la Oficiul Român pentru Imigrări competent, dacă aceștia sunt încadrați în muncă de angajatori pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic, conform prevederilor art. 3 alin. (2) lit. o) din OG 25/2014 care arată că (2) Prin excepție de la alin. (1), nu este necesară obținerea avizului de angajare pentru încadrarea în muncă pe teritoriul României a străinilor din următoarele categorii: o) cetățenilor din Republica Moldova, Ucraina și Republica Serbia încadrați în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic.

Astfel, dacă sunt îndeplinite condițiile de angajare de mai sus angajatorii nu mai trebuie sa obțină avizul de angajare pentru cetățenii ucraineni.

CUM MODIFICĂ OUG 20/2022 publicată în 8 martie 2022 PROCEDURA ȘI CONDIȚIILE DE ANGAJARE A CETĂȚENILOR UCRAINENI?

 (1) Cetăţenii ucraineni intraţi legal pe teritoriul României şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi încadraţi în muncă fără avizul de angajare prevăzut la art. 3 alin. (1) şi art. 17 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

 (2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se prelungeşte dreptul de şedere în scop de muncă potrivit OUG a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fără obligativitatea obţinerii unei vize de lungă şedere pentru angajare în muncă.

 (3) Încadrarea în muncă a cetăţenilor ucraineni, care provin din zona de conflict armat din Ucraina, care nu deţin documente care să probeze calificarea profesională sau experienţa în activitate necesare ocupării unui loc de muncă, se poate realiza, pentru o perioadă de 12 luni cu posibilitatea de prelungire cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an, în baza declaraţiei pe propria răspundere a acestora că îndeplinesc condiţiile de calificare profesională şi experienţă în activitate necesare ocupării locului de muncă pe care urmează să fie încadraţi şi nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfăşoară sau urmează să o desfăşoare pe teritoriul României.

(4) Procedura de încadrare în muncă pentru persoanele prevăzute la alin. (3) se aprobă prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, în termen de 5 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei OUG;

 (5) Încadrarea în muncă a persoanelor prevăzute la alin. (3) se realizează cu respectarea prevederilor art. 29 şi art. 31 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicită angajarea, respectiv stabilirea unei perioade de probă pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă.

 (6)Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul cetăţenilor ucraineni proveniţi din zona de conflict armat din Ucraina, care doresc să acceadă la ori să exercite în România, în mod independent sau ca salariat, profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moaşă, medic veterinar şi arhitect sau una din profesiile prevăzute la anexele nr. 2, 4 şi 8 din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.

 (7) Cetăţenii ucraineni prevăzuţi la alin. (1) au acces la sistemul asigurărilor pentru şomaj, la măsurile de prevenire a şomajului şi la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, acordate în urma înregistrării la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în condiţiile stabilite pentru cetăţenii români de prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

Concluzii – Cetățenii ucraineni care nu solicită o formă de protecție (refugiat sau azilant în România)

Din prevederile OUG 20/ 2022 rezulta în mod expres că, dacă cetățenii ucraineni nu solicită o formă de protecție (refugiat sau azilant în România), aceștia pot fi încadrați în muncă fără aviz de angajare. Lor li se va prelungi dreptul de ședere, adică li se va elibera permisul de ședere în scopuri de muncă, fără obligativitatea obținerii/prezentării vizei de lungă ședere pentru angajare în muncă.

Cetățenii ucraineni care nu solicită o formă de protecție (refugiat sau azilant în Romania), sunt, astfel scutiți de la prezentarea vizei de ședere în scopuri de muncă atunci când se solicită permisul de ședere pe baza CIM.

Concluzii – Cetățenii ucraineni care solicită o formă de protecție (refugiat sau azilant în România)

Dacă cetățenii ucraineni aplică și obțin o formă de protecție în România (azilant sau refugiat) avem alte excepții de la obligativitatea obținerii avizului prealabil de angajare pentru aceștia. Avem în acest sens prevederile art. 3 alin. (2) lit. i)si k) din OG 25/2014 care arată că (2) Prin excepție de la alin. (1), nu este necesară obținerea avizului de angajare pentru încadrarea în muncă pe teritoriul României a străinilor din următoarele categorii: j) străinii care au dobândit o formă de protecție în România; k) solicitanții de azil de la data la care au dreptul de a primi acces la piața forței de muncă potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, dacă se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecție.

Prin urmare, dacă cetățenii ucraineni sunt azilanți sau refugiați în Romania  potrivit legii, angajatorii lor români nu mai trebuie să obțină avizul de angajare pentru ei. Procedura de solicitare și obținere a azilului e prevăzută de Legea nr. 122/2006.

Având în vedere faptul că sunt deja extrem de multe cereri adresate de cetățeni ucraineni în atenția Oficiului pentru Refugiați, cereri care sunt soluționate cu întârziere considerabilă și, faptul că numărul acestora va crește considerabil în viitor, dar și faptul că dreptul de muncă se obține abia după soluționarea cererii de acordare a protecției (sau în cel mult 3 luni dacă cererea de azil nu a fost soluționată în acest termen), angajarea cetățenilor ucraineni care au solicitat sau solicită o forma de protecție nu reprezintă pentru moment o variantă de luat în calcul. In aceste condiții formalitățile de angajare ar trebui amânate pana când cetățenii ucraineni dobândesc statutul de azilant in Romania sau la momentul care cererea acestora de acordare a azilului nu a fost încă soluționata pentru o perioada de 3 luni, potrivit Legii 122/2006.

Angajarea cetățenilor ucraineni care nu au documente care să ateste calificarea și experiența necesare – conform OUG 20/2022

De notat că pentru cetățenii ucraineni care nu au acte privind calificarea si experiența necesare, angajarea lor se poate face pe cel mult 12 luni (cu prelungire la 6 luni pentru maxim încă 1 an) pe baza unei declarații pe propria răspundere. Procedura pentru aceste persoane urmează să fie stabilită prin Ordin al Ministrului Muncii. Potrivit alin. (5), pentru aceste persoane va fi obligatorie perioada de proba.

De principiu, angajatorii români ai cetățenilor ucraineni au în principal obligațiile suplimentare prevăzute la art. 34 din OG 25/2014. În rest, vor rămâne aceleași obligații ca și un angajator român pentru salariați cetățeni români/ UE in general.

Art. 34 din OG 25/2014

(1) Angajatorul/ Beneficiarul prestării de servicii care are încadrat în muncă/detaşat un străin din categoria celor prevăzuţi la art. 3 alin. (2) sau la art. 20 alin. (2) are obligaţia de a comunica Inspectoratului General pentru Imigrări, în cel mult 10 zile de la data începerii activităţii acestora pe teritoriul României, copia contractului individual de muncă, copia actului de detaşare, precum şi a înscrisurilor care atestă apartenenţa la una dintre categoriile prevăzute la art. 3 alin. (2) sau la art. 20 alin. (2), după caz.

(2)Angajatorul/Beneficiarul prestării de servicii prevăzut la alin. (1) are obligaţia de a comunica Inspectoratului General pentru Imigrări, în termen de 10 zile, modificarea sau încetarea contractului individual de muncă încheiat cu străinul ori, după caz, încetarea detaşării acestuia.

Agenții de muncă temporară nu pot angaja direct cetățeni ucraineni

De menționat că excepțiile și situațiile de mai sus nu vizează cazul Agenților de muncă temporară, care nu pot angaja direct cetățeni non-UE și implicit cetățeni ucraineni pe bază de contract de muncă temporară, dacă acești cetățeni nu au stabilit domiciliul sau reședința în România. În acest sens menționăm restricția de la art. 2 alin. 2 din HG 1256/2011 care arată că pot fi încadrați la un angajator agent de muncă temporară și cetățenii străini sau apatrizii, cu domiciliul ori reședința în România, în baza autorizației de muncă sau a permisului de ședere în scop de muncă eliberată/eliberat potrivit legii.

Prin urmare, momentan AMT și contractele de muncă temporară pentru cetățeni ucraineni sunt excluse, dacă acești cetățeni nu au domiciliul sau reședința în România.