Viitorul Muncii: Adaptabilitate, Conexiune și Sens – Perspectivele lui Mihai Zânt - AFSRU | Asociația Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane

Viitorul Muncii: Adaptabilitate, Conexiune și Sens – Perspectivele lui Mihai Zânt

acum 2 zile

Într-o lume în continuă schimbare, mulți dintre noi simt o criză de sens în munca pe care o fac. Prezent la Conferința HR Insights Forum, Driving Success Through People, Mihai Zânt, antreprenor și consultant în leadership, Executive Coach, International Trainer and Managing Partner HUMANISTIC și co-fondator CareerShift.ro, ne-a împărtășit câteva idei despre viitorul muncii și despre ce avem nevoie pentru a face față provocărilor de azi. Discursul său a scos în evidență modul în care pandemia a fost un catalizator pentru o „revoluție a muncii”. Astăzi, munca nu se mai reduce la simple activități zilnice – evoluează spre ceva mai profund, mai conectat, și ne cere să ne schimbăm atât la nivel personal, cât și organizațional.

Flexibilitate și Responsabilitate: Lecții din pandemie

Pandemia ne-a învățat mai mult decât cum să lucrăm de la distanță; ne-a arătat și cât de esențial este să fim responsabili pentru propriul nostru program și productivitate. „Pandemia ne-a transformat pe toți în mici antreprenori – fiecare având responsabilitatea propriului program și organizare,” spune el. Dacă, înainte, lucratul de oriunde era un vis pentru mulți, acum este o realitate care vine la pachet cu o provocare: ne cere să ne gestionăm timpul și energia astfel încât să rămânem productivi și echilibrați. Cu toții am câștigat o mai mare libertate, dar am înțeles și că această libertate vine cu o responsabilitate personală crescută.

Productivitatea colectivă: Ce ne dorim în echipe

Mihai a atras atenția asupra unui concept simplu, dar esențial: productivitatea nu este doar o măsură individuală. „Ceea ce ne dorim noi în companiile noastre este productivitate colectivă, acel 1 + 1 care face mai mult decât 2 într-o echipă.” Această productivitate se bazează pe o echipă conectată, unde oamenii împărtășesc aceeași viziune și lucrează împreună pentru un scop comun. Totuși, pe măsură ce munca la distanță s-a extins, multe echipe s-au deconectat, iar această pierdere de coeziune se reflectă nu doar în eficiența lor, ci și în satisfacția fiecărui membru. Mihai subliniază că doar prin refacerea acestei conexiuni vom putea menține nu doar eficiența, ci și fericirea în muncă.

Liderii și provocarea conectării cu echipele

Într-o lume în care presiunea asupra liderilor este intensă, aceștia pot fi adesea mai afectați decât angajații din poziții de execuție. „Oamenii nu părăsesc companiile – părăsesc liderii,” a remarcat Mihai, subliniind că lipsa de empatie și de conexiune autentică sunt printre motivele principale pentru care oamenii aleg să plece. Pentru a menține echipele unite și motivate, liderii ar trebui să dedice timp pentru discuții autentice și să fie pe deplin prezenți în interacțiunile cu echipa, evitând „întâlnirile multitasking” – un fenomen care erodează rapid încrederea și afectează eficiența relațiilor de muncă.

Redesenarea muncii în jurul a trei piloni: Stabilitate, Flexibilitate, Conectare

Pentru a adapta munca hibridă la nevoile oamenilor, un model organizațional eficient poate fi construit pe trei piloni simpli, dar esențiali: stabilitate, flexibilitate și conectare. Stabilitatea oferă echipelor un cadru comun, cu întâlniri și structuri regulate. Flexibilitatea permite adaptarea continuă la nevoile schimbătoare ale angajaților. Iar conectarea este cheia – „lipiciul” care face ca munca în echipă să fie mai mult decât suma eforturilor individuale. Una dintre cele mai mari provocări este criza de conectare umană, iar viitorul muncii se va baza pe reconstrucția acestei conexiuni autentice și semnificative dintre oameni.

Busola personală: Identitate, Sens și Stare

Pe plan personal, este esențială o „busolă internă” care să ofere claritate și direcție în munca de zi cu zi. Modelul ISIC (Identitate, Sens, Impact și Contribuție) sugerează că fiecare dintre noi are nevoie de o auto-definire clară, de un scop în munca sa și de un echilibru interior pentru a fi sănătos și productiv.

Identitatea este fundația, rădăcina fiecărei decizii, permițându-ne să navigăm mai bine complexitatea muncii.
Sensul dă profunzime muncii noastre, care nu mai este doar o tranzacție de timp pentru bani, ci devine un proces care aduce valoare și împlinire.
Starea sau echilibrul personal sunt esențiale pentru susținerea pe termen lung, astfel încât succesul să nu vină cu sacrificii de sănătate și echilibru emoțional.

Adevăratul succes este acela care permite menținerea sănătății mentale și a echilibrului. Cei care își dedică munca unui sens autentic vor reuși să atragă talentele potrivite către compania lor – o viziune clară pentru o muncă plină de împlinire și scop.

În final: Viitorul muncii este uman, nu robotizat

În concluzie, deși tehnologia transformă rapid locurile de muncă, provocarea principală rămâne păstrarea elementului uman în centrul acestui proces. ”Viitorul muncii este uman, nu robotizat”– dar este un uman adaptat, a spus Mihai Zânt. Trăim într-o lume în care tehnologia poate prelua multe activități, dar nu poate înlocui conexiunea, sensul și contribuția unică pe care fiecare persoană o aduce la locul de muncă.