Această situaţie ar putea fi generată prin adoptarea de către Parlament, în forma propusă de iniţiatori, a proiectului de modificare şi completare a Codului Muncii
Bucureşti, 7 aprilie 2014: România ar putea pierde peste 30.000 de locuri de muncă, iar bugetul statului ar putea suferi pierderi de aproximativ 170 de milioane de euro anual, dacă Parlamentul adoptă o inițiativă de modificare a Codului Muncii aflată în prezent în atenția Senatului României. Inițiativa vizează regimul muncii temporare derulate prin agenți specializați, o activitate care în 2013 a angrenat numai in cadrul membrilor ARAMT peste 52.000 de români, echivalentul a peste 20.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.
Avertismentul aparține Asociației Române a Agenților de Muncă Temporară (ARAMT) organizație care reunește cele mai importante 13 companii din domeniu și reprezintă circa 70% din piața de forță de muncă temporară. ARAMT a trimis o scrisoare deschisă principalilor decidenți din Guvern și Parlament, solicitând analiza și intervenția asupra inițiativei de modificare a Codului Muncii, pentru a evita efecte economice grave.
„Modificările propuse vor afecta semnificativ mediul socio-economic, impunerea de noi restricţii determinând diminuarea rolului muncii temporare,disponibilizarea în masă a salariaţilor temporari, creşterea ratei de evaziune fiscală provenită din munca la negru, pierderi importante la bugetul de stat,creșterea șomajului şi scăderea ratei de angajare la nivel naţional, în special în rândul tinerilor”, declară Sorina Donisa, Preşedinte ARAMT.
Asociația a prezentat Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială a Senatului României o serie de analize și argumente privitoare la rolul și ponderea muncii temporare în economia românească și europeană. Potrivit statisticilor europene (studiul Ciett & Boston Consultin Group 2011 Adapting to Change), 74% dintre companii nu ar apela la angajați permanenți dacă nu ar avea acces la muncă temporară, ceea ce înseamnă că 2/3 din locurile de muncă ocupate în prezent de angajați temporari , adică circa 30.000 de posturi, ar înceta să existe dacă agenții de muncă temporară nu-și vor mai putea derula activitățile. Pe de altă parte, conform studiului realizat prin Ipsos Research în cadrul ARAMT, peste 20% dintre angajații temporari din România sunt studenți care se folosesc de aceste oportunități pentru a explora diverse cariere sau pentru a obține experiență în muncă, iar accesul acestora la piața forței de muncă ar fi restricționat dacă inițiativa este adoptată.
Costurile sociale, a argumentat ARAMT, sunt dublate de costuri bugetare. Anual, bugetul de stat ar putea pierde circa 105 de milioane euro rezultați din diminuarea drastică a taxelor și impozitelor plătite de agenții de muncă temporară (inclusiv TVA). Statul ar mai avea de plată alte 36 de milioane de euro anual pentru protecția socială a persoanelor anterior angajate la agenți de muncă temporară, care își vor pierde locul de muncă. O altă consecință a absenței unor soluții flexibile de angajare ar fi creșterea muncii la negru şi evaziunea fiscală asociată acesteia, care ar genera o pierdere suplimentară financiară anuală de aproximativ 26 de milioane de euro, potrivit studiilor ARAMT.
– Continuare în pagina următoare –
– Continuare din pagina anterioară –
„Ne exprimăm încrederea că doar printr-un dialog constructiv, între toţi partenerii sociali implicaţi, care să ţină cont de propunerile şi opiniile venite direct de la cei care sunt afectaţi de aceste modificări legislative, se poate genera un proiect viabil, cu impact social pozitiv, în avantajul comun al angajaţilor şi al mediului de afaceri”, declară Sorina Donisa, Preşedinte ARAMT.
ARAMT semnalează faptul ca iniţiativa legislativăde modificare a Codului Muncii – o lege de importanţămajoră pentru economia şi cetăţenii României – nu are la bază un studiu de impact, ceea ce contravine legislaţiei române şi comunitare în vigoare.
Inițiativa prevede transformarea contractului de muncă temporară într-un contract pe perioadă nedeterminată și instituie obligația agentului de muncă temporară de a remunera lucrătorii temporari cu 75% din salariul minim brut la nivel național timp de 3 luni în perioada în care aceștia nu derulează nici o activitate.
„Ne dorim cu toţii un model economic durabil, care să ofere cât mai multor persoane oportunitatea de a participa la piața muncii, pentru a evita șomajul structural, deprofesionalizarea care rezultă din dezocuparea pe perioade lungi și pentru a asigura, atât angajaților, cât și companiilor, acea flexibilitate de care au nevoie într-o economie nesigură”, a precizat Sorina Donisa. În acest context, atragem atenția asupra măsurilor contrarii acestor deziderate și rugăm decidenții să cântărească atent și obiectiv argumentele economice reale înainte de a lua decizii ce pot afecta grav întreaga economic.”
– Sfârşitul comunicatului de presă –
